Nimic despre noi fără noi.

Nimic despre noi fără noi.

  • Contactați

COSP15 Forumul societății civile

COSP

Forumul societății civile de dinaintea COSP (Conferința Națiunilor Unite a statelor părți) a fost găzduit de Alianța Internațională a Persoanelor cu Dizabilități (IDA) și a implicat organizații ale persoanelor cu dizabilități (DPO) din întreaga lume. Dl Vladimir Cuk, directorul executiv al IDA, a deschis Forumul societății civile, care a inclus mai multe mese rotunde pe teme cheie: 

Sesiunea plenară: Lucrând împreună pentru drepturile persoanelor cu dizabilități - Cooperarea internațională: 

Doamna Jukka Salovaara, Secretar de Stat Permanent la Ministerul Afacerilor Externe din Finlanda (Finlanda deține în prezent președinția Convenției Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități) a făcut o remarcă de deschidere cu privire la situația actuală a persoanelor cu dizabilități în ceea ce privește războiul actual din Ucraina și pandemia. A fost subliniată importanța implicării semnificative a persoanelor cu handicap în planificarea punerii în aplicare a CDPD. 

Dl Yannis Vardakastanis, președintele IDA, a menționat că trebuie să lucrăm la crearea unei noi mișcări pentru persoanele cu handicap, deoarece există noi provocări și obiective de atins de la izbucnirea pandemiei Covid-19, precum și de la creșterea gravității crizei climatice. În ceea ce privește situația din Ucraina, dl Vardakastanis a explicat că IDA și membrii săi pregătesc o abordare pentru a lua inițiativa unui răspuns la urgențe care să includă persoanele cu handicap. În al doilea rând, dl Vardakastanis a evidențiat necesitatea unei participări mai mari la luarea deciziilor privind schimbările climatice la toate nivelurile. Anul trecut, pentru prima dată, o delegație oficială de reprezentanți ai persoanelor cu handicap a participat la Conferința Națiunilor Unite a părților 26 (COP26), care a avut loc la Glasgow. COP 26 este organul decizional suprem al Convenției-cadru a ONU privind schimbările climatice (CCONUSC), în cadrul căruia toate statele părți la Convenție examinează punerea în aplicare a acesteia. Cu toate acestea, realizarea acestor ambiții necesită consolidarea capacităților și resurse financiare și instituționale. În temeiul Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap, statele părți au o obligație puternică de a se asigura că eforturile de cooperare internațională sunt incluzive și accesibile persoanelor cu handicap. Dl Vardakastanis a declarat că această sesiune are rolul de a evidenția această obligație și de a arăta ce înseamnă aceasta în practică. 

Dna Rosemary Kayess, președinta Comitetului CRPD, a declarat că avem nevoie de o abordare a cooperării internaționale bazată pe drepturile omului, care să asigure implicarea activă a persoanelor cu handicap. Articolul 32 din CDPD solicită statelor părți să ia în considerare modul în care persoanele cu handicap își pot exercita drepturile în contextul cooperării internaționale și să pună în aplicare acțiunile lor astfel încât toate drepturile omului să fie respectate, protejate și îndeplinite.  

Președintele Federației Mondiale a Surzilor (WFD) și secretarul general al IDA, Dr. Joseph Murray, a făcut o declarație pentru această sesiune. Dr. Murray a început prin a spune că angajamentul WFD față de membrii săi s-a schimbat în timpul pandemiei, devenind mult mai interactiv. Această nouă activitate a însemnat un schimb mai mare de informații. Dr. Murray a subliniat importanța articolului 21 din Convenție, pentru a se asigura că limbajele semnelor sunt recunoscute și promovate, însă până în prezent, mulți semnatari ai Convenției nu au pus în aplicare acest lucru, de exemplu, în Africa și Asia. Dr. Murray a continuat spunând că, în Ucraina, WFD a dorit să se asigure că refugiații surzi au fost sprijiniți de la început, iar acest lucru a fost posibil datorită colaborării cu Societatea ucraineană a surzilor. Colaborarea directă cu comunitățile de surzi a fost importantă. Dr. Murray a concluzionat spunând că, în continuare, este important să încurajăm colaborarea internațională, asigurându-ne că ONG-urile și guvernele colaborează pentru a sprijini recunoașterea și dreptul de a utiliza limbile semnelor și pentru a pune în aplicare măsuri bugetare care să garanteze că limbile semnelor sunt prioritare.  

Profitând de oportunitățile de a avansa în ceea ce privește dezinstituționalizarea: 

Dna Bhargavi Davar, director executiv al TCI (Transforming Communities for Inclusion), Coaliția globală pentru dezinstituționalizare (DI), a deschis această sesiune, menționând că liniile directoare pentru această coaliție tocmai au fost publicate pentru ca OPD-urile și alte părți interesate să se implice și să ofere feedback până la sfârșitul acestei luni. Dna Davar a subliniat necesitatea unei vieți independente și a incluziunii, dar că, în prezent, nu se fac suficiente eforturi. 

Schimbul de cunoștințe pentru educație incluzivă în clasele digitale: 

Moderat de dl James Thurston, vicepreședinte pentru strategie globală și dezvoltare, Inițiativa globală pentru TIC incluzive (G3-ICT), a început prin a adresa următoarea întrebare participanților: "Din experiența dumneavoastră, care este situația actuală a incluziunii în țara dumneavoastră?", la care dl Bryan Russell Mujica, un politician din Peru, a răspuns că, în Peru, educația nu este încă accesibilă în limbajul semnelor și că este foarte important ca autoritățile să abordeze acest aspect. Dna Praveena Sukhraj-Ely, director al Departamentului Național de Justiție din Africa de Sud, a răspuns că incluziunea, în ceea ce privește tehnologia în sălile de clasă, este foarte diferită pentru elevii din sudul global. Este recunoscut faptul că, în țările în curs de dezvoltare, tehnologia a oferit mari oportunități pentru copiii cu dizabilități. Cu toate acestea, tehnologia singură nu poate garanta o educație incluzivă pentru toți, așa cum se afirmă în Obiectivul 4 de dezvoltare durabilă, fiind necesară o soluție holistică.  

Dr. Joseph Murray, președintele WFD, a adus câteva contribuții importante, oferind o perspectivă surdă. Dr. Murray a explicat că WFD a dorit să afle mai multe despre ceea ce a funcționat în timpul schimbării digitale în Covid-19 pentru a discerne cum să construim din nou mai bine, recunoscând responsabilitatea comună a educației digitale incluzive. Dr. Murray a continuat că asociațiile naționale ale surzilor și rețelele regionale prezintă un acces foarte variabil la tehnologie și la limbajul semnelor. Dr. Murray a menționat că elevii surzi au fost adesea lăsați în urmă în această schimbare, cu puțin sau deloc limbajul semnelor în educația lor. Profesorii din mediile educaționale bazate pe limbajul semnelor s-au confruntat cu schimbarea digitală. Dr. Murray a făcut apel la necesitatea unor date fiabile privind impactul Covid-19 asupra educației incluzive, dezagregate în funcție de vârstă, sex și tip de handicap. OPD și persoanele cu handicap trebuie să evalueze aceste date pentru a se asigura că reflectă cu exactitate drepturile persoanelor afectate. 

Dna Diana Stentoft, secretar general al Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a subliniat că educația se aventurează într-o nouă arenă digitală. Dna Stentoft a subliniat faptul că, dacă educația este accesibilă, persoanele cu handicap au șanse mari de a reuși mai târziu să se angajeze, fiind astfel mai puțin vulnerabile la sărăcie. Articolul 24 din CDPD este clar în ceea ce privește dreptul persoanelor cu dizabilități la educație incluzivă, inclusiv dreptul la clasă digitală. În cele din urmă, dna Stentoft a menționat importanța includerii persoanelor cu dizabilități atunci când se decid noi modalități de educație și a ascultării vocilor celor care se bazează atât de mult pe faptul că sunt incluși, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. 

Intersecționalitatea și drepturile la sănătate sexuală și reproductivă pentru persoanele cu dizabilități: 

Dna Ana Pelaez Narvaez, vicepreședintele Forumului european al persoanelor cu handicap (EDF), a început prin a spune că femeile și fetele cu handicap suferă adesea rele tratamente, ceea ce are consecințe foarte grave asupra sănătății lor sexuale și reproductive. Adesea, femeile cu handicap sunt considerate pe nedrept ca fiind incapabile să fie mame sau să își împartă viața cu un partener. Astfel, femeile și fetele cu dizabilități sunt discriminate în mare măsură. Acestea primesc rareori educație cu privire la planificarea familială sau la modul de a recunoaște încălcările. Adesea, nu sunt conștiente de ajutorul pe care îl pot primi. Există o lipsă de informații în familiile acestor femei și fete și în rândul persoanelor care oferă servicii profesionale care oferă servicii de sănătate sanitară. 

Dna Maulani Rotinsulu, președinta Asociației indoneziene a femeilor cu dizabilități, a declarat că în Indonezia lipsesc sănătatea și educația în materie de reproducere pentru fete adolescente. Drepturile de reproducere sunt încă considerate un subiect tabu de către guvern. În consecință, lipsesc serviciile de contracepție pentru fetele cu dizabilități. Este esențial ca educația pentru sănătatea sexuală și reproductivă să fie oferită fetelor cu dizabilități.  

Dna Agniezska Krol, manager de programe și inovații la CREA, a subliniat că drepturile la sănătate sexuală și reproductivă sunt esențiale pentru bunăstarea și drepturile omului pentru persoanele cu dizabilități. Problemele legate de reproducere și sexualitate sunt prezente pentru persoanele cu handicap, însă din cauza discriminării structurale și a prejudecăților în acest sens, încă se confruntă cu bariere. Dna Krol a menționat că este esențial să ne aprofundăm înțelegerea și sprijinul la intersecția dintre gen și diversitate și justiția pentru persoanele cu handicap.  

Forumul Societății Civile la 15th a COSP a abordat mai multe aspecte importante și de actualitate cu care se confruntă comunitatea persoanelor cu handicap. Pentru comunitatea surzilor, în mod specific, este esențial să continue să se implice în aceste probleme, cum ar fi criza climatică și cooperarea internațională. Cu toate acestea, având în vedere climatul actual, este esențial ca deciziile de abordare a acestor probleme să nu fie luate în mod izolat, în silozuri, ci mai degrabă este necesară o abordare holistică, deoarece sunt prezentate o serie de provocări interconectate.

Toate publicațiile din perioada 2022 - 2026 sunt cofinanțate și realizate în cadrul Programului Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori (CERV) al Comisiei Europene.

Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă în mod necesar cele ale Uniunii Europene sau ale Programului CERV al Comisiei Europene. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

Împărtășiți acest articol...

Facebook
Twitter
LinkedIn
Email

Articole conexe

ro_RORomână
Treci la conținut